Ex-redactor-sef adjunct „Adevarul”, moderator al emisiunii „Pro Vest” la
PRO Tv, in prezent, redactor-sef la „Gandul”
, Bogdan Chireac a intrat, iarasi, in aceasta saptamana, in
vizorul presei ca urmare a descoperirii faptului ca ar dispune de o avere considerabila acumulata din afacerile
Centrului pentru Servicii de Radiocomunicatii SRL, al carui actionar este. In 2005, anul intrarii sale in firma, castigurile sale sunt impresionante: profitul net al CSR SRL fusese in acel an de 5.584.237 de lei, circa 1,7 milioane de euro, o treime din aceasta suma revenindu-i jurnalistului (Bogdan Chirieac detinea 34% din firma, celalalt asociat fiind Elvira Gheorghiu, cu 66%). In ciuda acestor date care sareau in ochi, nimeni nu si-a pus intrebari cu privire la sursa prosperitatii CSR si implicit a lui Bogdan Chirieac. Oricum, nu seful sau direct,
Cristian Tudor Popescu, care sustine ca nu a avut nici un moment curiozitatea sa afle la cat au fost evaluate averile colegilor sai. Restul citeste –
aici -
Despre cel cu care Chireac a fost tot timpul intr-un indestructibil
tandem, C.T. Popescu, Presedintele
Clubului Roman de Presa (CRP),
coleg, vechi prieten si, actualmente
sef (la “Gandul”
), puteti citi –
aici – si –
aici -
Edificator pentru stransa relatie dintre cei doi
jurnalisti este si raspunsul dat directoarei publicatiei “Saptamana Financiara”
,
vestita 
Gabriela Vranceanu-Firea, prin intermediul unui editorial-drept la replica, cu titlul “Dacia si saracia”, (vezi –
aici -), ca urmare a publicarii, de catre aceasta, a unei ample
analize vizand
averile jurnalistilor, purtand titlul “Averile din presa romaneasca”.
De acelasi Domn Chireac se ocupa
EvZ si in articolul “In Franta, Bogdan Chireac nu ar fi considerat jurnalist” (vezi –
aici -)
Acestea ar fi numai cele cateva referiri la cuplul Chireac-C.T. Popescu, aparute in presa ultimei saptamani.
Insa, edificator pentru intrebarea ce face obiectul postarii mele, mi se pare un articol mai vechi, din luna februarie a acestui an, al lui Gabriel Andreescu, intitulat: “Bogdan Chireac si actualitatea memoriei”. Pe care il reproduc mai jos deoarece un link este dificil de facut.
"Dosariada, care isi diluase ritmul in ultimul timp, a mai facut un pas cand
CNSAS a dat verdictele privitoare la colaborarea cu Securitatea a trei ziaristi: Cornel Ivanciuc, Doru Braia si Bogdan Chireac. Ma voi opri la ultimul si intrucat Colegiul CNSAS a gasit ca dl Chireac nu ar fi facut politie politica.
Nu pot judeca in lipsa accesului la arhiva daca ziaristul corespunde sau nu portretului facut de lege colaboratorilor Securitatii. Nu este insa o miza oarecare sa stim in ce masura a existat o legatura intre statutul dlui Chireac inainte de 1989 si atitudinile sale de dupa marea schimbare. Cariera postrevolutionara a dlui Chireac e legata de participarea sa la conducerea ziarului
Adevarul. Membrii echipei conduse de Dumitru Tinu au avut certe calitati de ziaristi. Se putea vedea de la inceput, dar cu atat mai mult putem spune astazi ca talentul lor profesional era folosit impotriva intereselor nationale.
Adevarul a urmarit sistematic, de-a lungul anilor, invrajbirea romanilor cu vecinii, incitarea - voalata in raport cu presa extremista - la ura interetnica si, mai general, crearea unei mentalitati anti-occidentale. Erau tocmai criteriile a caror indeplinire conditiona integrarea Romaniei in comunitatea democratiilor. Nu e nici o exagerare in afirmatia ca politica
Adevarului a coincis cu strategiile gandite la Moscova pentru pastrarea Romaniei in afara aliantelor occidentale.
Bogdan Chireac a purtat lungi campanii impotriva Recomandarii 1201, a drepturilor colective si a altor teme implicand maghiarii. Dar adevarata masura a pasiunii pentru jurnalismul de influentare a opiniei publice a fost data de dl Chireac cand demersurile integrarii Romaniei in NATO au atins punctul critic. Anii de glorie ai discreditarii Aliantei Nord-Atlantice au fost probabil 1999 si 2001. Diabolizarea NATO in fata opiniei publice romanesti, de catre
Adevarul, facea apel la alegatii precum antrenarea, de catre Statele Unite, a teroristilor albanezi, incercarea de dezmembrare a Balcanilor sau implicarea militarilor NATO in traficul de carne vie din Romania. Bogdan Chireac, atunci redactor-sef, anunta, cand se punea problema oportunitatii candidaturii Romaniei, ca NATO era deja un club inchis. Aderarea la Alianta Nord-Atlantica ar fi insemnat, citez: "... sacrificiul restructurarii armatei - si mai multi ofiteri someri, mai putini bani pentru educatie - si mai multi delincventi pe strazi, mai putini bani pentru sanatate - si mai multi morti inainte de termen in cimitire".
Dupa anul 2001 insa ceva s-a schimbat. Pare probabil ca lupta surda care se dadea in culisele ocultei interne sa fi avut la un moment dat un castigator. A invins partida pro-NATO. Nu cred sa fi existat in acea perioada de timp o alta schimbare "la fata" atat de radicala cum a fost cea de la ziarul
Adevarul. Insusi Dumitru Tinu anunta in editorialele sale ca masurile de aderare trebuiau intreprinse demult, ele fiind "obligatorii pentru orice tara civilizata". Dl Chireac a devenit la randul sau un convingator pro-atlantist. Din pacate nu e loc pentru alte citate ca sa demonstrez modul uluitor in care domnia sa a ajuns sa sustina aproape cuvant cu cuvant contrariul celor afirmate cu ceva timp inainte.
Manipulari la un asemenea nivel nu sunt de mana oricui. M-am referit la ele intrucat sunt de interes public. Este si motivul pentru care legea permite aducerea la cunostinta opiniei publice a eventualelor legaturi ale dlui Chireac cu vechiul regim".
Daca este sa tinem cont de toate
argumentele ce se desprind din exemplele citate mai sus, atunci, logica si bunul simt ma determina sa cred ca atat Dl Chireac cat si C.T. Popescu sunt doi dintre
acoperitii despre care, insusi cei care i-au
infiltrat in presa si in media, in general, au afirmat cu nonsalanta ca o populeaza. Si nu sunt singurii ! Dar, despre ceilalti, cu o alta ocazie...
Zangy Comment Graphics
[mig007]
Zangy Comment Graphics
Ex-redactor-sef adjunct „Adevarul”, moderator al emisiunii „Pro Vest” la PRO Tv, in prezent, redactor-sef la „Gandul”
, Bogdan Chireac a intrat, iarasi, in aceasta saptamana, in vizorul presei ca urmare a descoperirii faptului ca ar dispune de o avere considerabila acumulata din afacerile Centrului pentru Servicii de Radiocomunicatii SRL, al carui actionar este. In 2005, anul intrarii sale in firma, castigurile sale sunt impresionante: profitul net al CSR SRL fusese in acel an de 5.584.237 de lei, circa 1,7 milioane de euro, o treime din aceasta suma revenindu-i jurnalistului (Bogdan Chirieac detinea 34% din firma, celalalt asociat fiind Elvira Gheorghiu, cu 66%). In ciuda acestor date care sareau in ochi, nimeni nu si-a pus intrebari cu privire la sursa prosperitatii CSR si implicit a lui Bogdan Chirieac. Oricum, nu seful sau direct, 
Cristian Tudor Popescu, care sustine ca nu a avut nici un moment curiozitatea sa afle la cat au fost evaluate averile colegilor sai. Restul citeste – aici -
Despre cel cu care Chireac a fost tot timpul intr-un indestructibil tandem, C.T. Popescu, Presedintele Clubului Roman de Presa (CRP), coleg, vechi prieten si, actualmente sef (la “Gandul”
, vestita 
Gabriela Vranceanu-Firea, prin intermediul unui editorial-drept la replica, cu titlul “Dacia si saracia”, (vezi – aici -), ca urmare a publicarii, de catre aceasta, a unei ample analize vizand averile jurnalistilor, purtand titlul “Averile din presa romaneasca”.
De acelasi Domn Chireac se ocupa EvZ si in articolul “In Franta, Bogdan Chireac nu ar fi considerat jurnalist” (vezi – aici -)
Acestea ar fi numai cele cateva referiri la cuplul Chireac-C.T. Popescu, aparute in presa ultimei saptamani.
Insa, edificator pentru intrebarea ce face obiectul postarii mele, mi se pare un articol mai vechi, din luna februarie a acestui an, al lui Gabriel Andreescu, intitulat: “Bogdan Chireac si actualitatea memoriei”. Pe care il reproduc mai jos deoarece un link este dificil de facut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu