vineri, 17 aprilie 2009
Invierea Mantuitorului
Invierea Mantuitorului, al carei imn - Troparul Pastilor - este cel mai triumfal pe care l-a cantat si l-a auzit vreodata neamul omenesc, creeaza in noi, crestinii, o stare sufleteasca ce nu se poate compara cu nici una din cele prin care trec oamenii. Ea este efectul unei usurari, unei bucurii, unei increderi si unei nadejdi, pe care n-o poate produce in om, nici un alt fapt, nici un alt sentiment, nici o schimbare, nici o emotie din cele ce pot incerca sufletul nostru.
Aceasta bucurie pascala este indeosebi caracteristica Bisericii Ortodoxe. Nici una din celelalte Biserici nu simte si nu exprima cu bogatia si harul imnografic semnificatiile, puterea si binecuvantarea Invierii lui Hristos. Imnul Invierii este un strigat de triumf si de bucurie care ne ridica pana la cer, este o stare sufleteasca unica si incomparabila, este privilegiul si fericirea noastra de crestini !
Cand Iisus Mantuitorul traia in suferinta si umilire in zilele patimilor, El era, privindu-L omeneste, cel mai nefericit, mai parasit, mai neajutorat, mai napastuit, mai zdrobit dintre toti oamenii. Niciodata un om n-a fost mai greu lovit pentru binele ce facea, mai dusmaneste tratat, mai crunt batjocorit, jignit, huiduit, torturat si profanat, ca Iisus Hristos.
![](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_sud3TSL9RWGVJfpiD4Av58ZgH2q9RNzNFtvclqey_rpWOnC8h4gdlHB-e10WFNnOhDvPoecQ82pgS32RkvY_-SRZcX00WCyhuTyEjsJyg=s0-d)
![](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_s9TwdAFlehrbrph9pRetOKBAf6d3N_CCip7lHrksR53afkZ96nhP1jIfw8ExgxpYm0Y48q3qjn-KL21grjqMO5IvYCFEg1Pajn-bNYNOc=s0-d)
****************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************
Nu numai cei care-L rastigneau, urlau si blestemau, nu doar un popor se desfata la privirea durerilor Lui fizice si morale, ci o lume intreaga, de atunci si pana astazi, a gasit in osanda si in moartea Lui o placere, o satisfactie, un sentiment ca de dreptate si de putere a ei impotriva "blasfematorului" si "inselatorului Aceluia", cum il numeau cu ipocrizie cei care L-au dat spre chinuire si moarte.
Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, Iisus Hristos Nazarineanul, numit in deradere "Regele Iudeilor", rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, rege fara garda, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, pentru ca a izbandit cea mai stralucita si neasteptata biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti totodata. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.
Dezamagiti si tulburati, inselatorii de atunci au platit pe strajeri ca sa spuna, impotriva evidentei si a ratiunii insasi, ca El a fost furat noaptea de ucenicii Lui fricosi din mormantul intarit cu paza si peceti. Necredinciosii de mai tarziu au nascocit un sir de ipoteze, presupuse stiintifice, ca sa tagaduiasca Adevarul, faptul dumnezeiesc. Cels si Profiriu, rationalisti si alti inchipuiti luminati, au gandit Invierea lui Hristos cu mintea lor materiala scurta, orbita de patima, strambata de prejudecati anticrestine, si au declarat ca este o amagire.
Impotriva argumentelor stoarse necredintei si a pretextelor cu pacat, Invierea lui Hristos s-a dovedit si s-a impus cu puterea faptului implinit si cunoscut, astfel ca imnul ei triumfal face de atunci, si va face totdeauna, bucuria noastra si a lumii. Impotriva tuturor ratiunilor omenesti, impotriva "intelepciunii" de jos a celor care au cazut in robia superstitiilor si a legendelor necrestine, impotriva a tot ce s-ar putea zice si scrie sta faptul Invierii, transformat in Biserica permanenta si universala, sta crestinismul intreg, ca dovedire si incredintare neclintita si nedesmintita a Invierii lui Hristos.
Impotriva a tot ce I-au spus si-I vor mai spune inscusitii intr-u tagada a miracolului crestin sta dovedit si nezdruncinat, drept si tare ca un munte de adevar dumnezeiesc si omenesc, cuvantul simplu si drept al Apostolului: "daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra" (I Corinteni 15,14), iar propovaduirea si credinta Lui si a noastra n-a fost si nu este zadarnica. Impotriva constructiilor de ipoteze si de subtilitati omenesti, sta un argument ce nu se poate rasturna, micscora si contrazice niciodata: cel mai important fapt istoric care s-a produs vreodata, sta crestinismul cu credinta si cu Biserica sa, zidite pe adevarul istoric si moral al Invierii lui Hristos, sta o realitate mare cat 20 de secole.
Cu cat a dainuit si a crescut in acest timp indoiala sau tagada Invierii lui Hristos, cu atata a crescut puterea si insemnatatea ei de biruinta asupra firii si a raului mortii. Cu cat va dainui si va creste inca indoiala sau tagada Invierii lui Hristos, cu atat se va vadi prin contrast adevarul ei triumfator, de fapt, de viata si de credinta; va creste si se va intari in convingerea noastra, bazata pe existenta adevarului Bisericii universale, ca: Hristos a Inviat! Cu cat omul si omenirea intreaga vor cunoaste mai multe biruinte, cu atat va fi mai mare intre toate Biruinta lui Hristos. Nici cele mai stralucite si mai laudate victorii omenesti: ale lui Cyrus, Alexandru cel Mare, Hanibal, Cezar, Napoleon sau ale generalilor mai noi, nu se pot compara cu marea si indoita biruinta a lui Hristos asupra mortii si a raului. Nici cele mai mari biruinte asupra naturii - diguri, canale, tunele, viaducte - sau alte succese omenesti, nu se pot compara ca putere, ca efact si ca importanta cu biruinta lui Hristos asupra mortii, ca rau fizic si ca rau moral, facut lui de necredinta si de rautatea celor ce L-au tagaduit si osandit ca blasfemator si inselator.
Biruintele omenesti creaza stari relative, limitate si schimbatoare, dar Biruinta lui Iisus Hristos a creat o stare absoluta si permanenta, o stare morala de natura, marimea, puterea si importanta spiritului. Biruinta lui Hristos a indreptat un rau imens si cutremurator si a intemeiat o realitate spirituala salvatoare. Fara Invierea lui Hristos, azi nu exista crestinism si nici Biserica; sau, cum zice Apostolul, nu era propovaduirea si credinta; fara Invierea lui Hristos, traiam in intuneric si ne taram in viciu, ne inchinam la idoli. Fara Invierea lui Hristos, omenirea era si azi sufleteste cu 2000 de ani in urma sau, poate, prin regres, cu mult mai mult, in barbarie si mizerie morala. Ce ar fi fost omenirea fara Invierea lui Hristos, fara crestinism si fara Biserica, fara Apostoli, fara Evanghelie, fara Sfinti, fara credinta, fara sublima iubire crestina, fara multele si marile idei si fapte de bine si de cultura aduse de crestinism, fara miile de martiri care au cucerit cu suferinte si cu sange dreptul omului la libertatea de gandire si de credinta, fara virtutile sublime si fara institutiile de binefacere incomparabile ale crestinismului, fara capodoperele de gandire, de caritate si de arta cu care crestinismul a umplut, a innobilat si a ridicat lumea ?
Crestinismul este tot ce a cunoscut mai sfant, mai binefacator si mai salvator neamul omenesc, crestinismul este opera Jertfei si a Invierii lui Hristos.
Crestinismul este tot ce a cunoscut mai sfant, mai binefacator si mai salvator neamul omenesc, crestinismul este opera Jertfei si a Invierii lui Hristos.
Din moartea si din Invierea Lui credem si ne mantuim si traim in marile idei morale care au devenit patrimoniul omenirii intregi. Invatatura si misiunea Lui s-au verificat prin Moartea si Invierea Lui; Moartea si Invierea lui au dat Crestinismului sens si viata, au dat sens mortii si invierii noastre. Lumea pagana cunoaste moartea dar nu cunoaste Invierea; ea traieste pamanteste, marginit, fizic, fara perspectiva vietii viitoare. Traieste in iluzii si placeri o viata ca de colivie, peste care apasa imens, inert si greu mormantul.
Invierea lui Hritos a rupt valul care acoperea omului misterul existentei post-mortem, a deschis vietii omenesti o privire spre zarea vesniciei, a luat mortii rolul si caracterul de sfarsit tragic si dureros. Viata nu este o scanteie efemera si enigmatica in haos; este o existenta de durata cu destin spiritual in eternitatea in care se integreaza cu pret de suflet si cu rost dumnezeiesc. Fara Invierea lui Hristos, Crestinismul s-ar fi inabusit in rasul si in batjocura fariseilor si carturarilor, in insensibilitatea lumii pagane, in teama si neputinta Apostolilor terorizati de strigatele multimii infuriate: "Rastigneste-L, rastigneste-L !" Fara moartea lui Hristos, crestinismul nu avea efect mantuitor, fara Invierea Lui nu avea Viata si putere. Fara Inviere, nu era credinta, nu era nadejde, nu era bucurie crestina. Suferinta si biruinta, durerea si bucuria, Crucea si Invierea isi corespund si se completeaza, ca doua fete paralele si echivalente ale faptului crestin.
Ele sunt polii axei in jurul careia se invarteste viata crestina; ele sunt stalpii de rezistenta ai crestinismului. Moartea si Invierea lui Hristos au transformat suferinta in biruinta, au facut din suferinta si biruinta un singur mod si fapt: modul si faptul crestin, moartea biruita prin Inviere, suferinta biruita prin bucurie.
Moartea si Invierea lui Hristos ne-au asigurat pentru totdeauna intelegerea, puterea si triumful crestinismului in lume. Dreptul, taria si nadejdea noastra de biruinta si de mantuire stau in Moartea si Invierea lui Hristos, pentru ca Moartea si Invierea lui Hristos sunt mantuirea si Invierea noastra. Aceasta certitudine ne intareste sufleteste ca o putere dumnezeiasca. Crestinismul traieste din Moartea si Invierea lui Hristos, Biruinta lui Iisus Hristos, prin moartea Sa, asupra mortii, este biruinta crestinismului prin Hristos asupra raului si a lumii. Biruinta Lui este biruinta noastra de la El, in suferinta noastra pentru El.
Aceasta certitudine materiala si morala, aceasta bucurie a Invierii Mantuitorului, trebuie facuta temei al gandirii si al vietii noastre crestine. Credinta si viata noastra se sprijina impreuna cu Biserica pe ea, izvoraste din ea, se hraneste din ea, exista si rezista prin ea.
Prin Invierea Sa din morti, Iisus Hristos a inviat pentru toti oamenii si, pentru totdeauna, suferinta si moartea, batjocura si necredinta, ipocrizia si oprobiul care au fost aruncate asupra Numelui si lucrarii Lui in lume, pe care El a vrut s-o mantuie si s-o lumineze, s-au prabusit.
![](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_sBYgZ6isAbe80S1bz44TGb0-I9he6JsZuHajAPfRBDA4s1udTSQHGR3vUUrfuJgLGIAa63P9sNs43ARIqpiIx0vw6Kl-EvhVxWtqmnpg=s0-d)
![](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_vFsgmb9cHGxQJp9u-Oma4DuceBHlwYqsnQxM5cA1B58EMM4vHWZjL99Kz6ENjNn5D6_ek0DpoZO9y3ZxFPv6LA4Un449f9Ha51TTRuEW8xgA=s0-d)
****************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************
"Dumnezeul duhurilor si a tot trupul", zice rugaciunea pentru morti, a biruit moartea si a surpat pe diavol. Aceasta a facut-o Mantuitorul pentru toti credinciosii Sai. Pentru noi, crestinii, moartea este pentru totdeauna biruita si diavolul surpat. Hristos e biruitor in veci. Lupta si cauza Lui e castigata pentru totdeuna. Realitatea mortii Lui a spulberat socotelile nebunesti ale celor care au gandit si au voit sa-L ascunda lumii. Ipocrizia s-a demascat, infamia s-a vadit, Hristos a inviat, martorii au marturisit si noi am crezut.
Invierea lui Hristos, dupa o parodie blasfematoare de judecata, dupa oprobiul Rastignirii, dupa moartea si chinurile istovitoare, dupa ingroparea in mormantul inchis, pecetluit si pazit bine de strajeri, dupa bucuria lui Iuda, a lui Caiafa si a lui Varava, dupa explozia de ura, de minciuna si de rautate, care L-a ucis pe Fiul lui Dumnezeu, dupa uimirea si groaza Maicii Lui, a ucenicilor si a credinciosilor Lui zdrobiti de moarte, Invierea lui Hristos impotriva voii, asteptarilor si a masurilor luate contra Lui cu puterea arhiereului, a sinedriului si a procuratorului imparatesc - Invierea lui Hristos, impotriva indoielii si a necredintei, a puterii de a intelege si a nadajdui, este o biruinta care ne asigura, ne linisteste si ne apara contra tuturor grijilor si durerilor posibile pe pamant, ca oameni si crestini.
Prin Invierea lui Hristos, grija cea mare si durerea au trecut. In Invierea lui Hristos avem suprema bucurie, putere si garantie a nadejdilor noastre: Hristos a Inviat! Adevarul si dreptatea Lui nu mai pot fi pecetluite in nici un mormant. Moartea si raul s-au biruit, spaima cea mare a trecut Cele mai grele zile pe care le-a trecut pana acum omenirea au fost ziua mortii si a sederii lui Hristos in mormant. Nici un razboi, nici o navalire, nici un asediu, nici o prigoana, nici foamete, nici boala, nici cutremur, nici un cataclism, nici o nenoricire n-au putut intrista si ameninta omenirea cum a facut-o Moartea lui Hristos.
In spaima fapturii intregi, ordinea dumnezeiasca a lumii fusese si parea rasturnata pentru totdeauna, mersul ei infundat intr-un impas absurd si sfasietor: Hristos rastignit, Varava liberat, Iuda rasplatit, Apostolii ascunsi, Caiafa satisfacut in izbanda sa usoara, Pilat cu mainile spalate. Peste viata, peste invatatura, peste faptele dumnezeiesti ale lui Hristos, a fost pusa pe Cruce o inscriptie batjocoritoare: "Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor", iar la mormant o piatra mare, garda romana si pecete !
Hristos a inviat si a biruit, pentru El si pentru noi. In perspectiva noua a vietii crestine, credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.
Bucuria pascala, pe care Biserica Ortodoxa o evoca intens si solemn patruzeci de zile, este bucuria si nadejdea noastra cea mai mare, nu doar patruzeci de zile, ci de fiecare zi si ceas al vietii noastre de crestin, de fiecare zi si ceas. Cu fiecare cantare pascala si cu fiecare salut pascal "Hristos a Inviat!", adeverim, marturisim si traim marele Lui Cuvant dumnezeiesc: "In lume necazuri veti avea, dar indrazniti, Eu am biruit lumea" (Ioan 16,33). In aceasta biruinta credem si izbandim, cantand imnul triumfului crestin: HRISTOS A INVIAT !
joi, 16 aprilie 2009
Celebritati... BEYONCE KNOWLES
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzdKkApnNvJ-WHMeFrxkxN_Ut5p7-pwlIB45cOCUk90nTSBE4RrJXe8hd2Talr1IM8In_M4juDHCSA6xwcSLZOqTVy5cPpLa7pGYMvl7osCGTUqYW8c0r2-5VKowRQK5G8SUYvvro4W7E/s400/HOLLYWOOD.jpg)
marți, 14 aprilie 2009
Celebritati.... MEL GIBSON
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRKHBdyrzLJkvtbG8A0rctrBcXMKT5lm3KytCRfXRzCRryggo8LgLc-nqXSr2dBRLsJ2ItUusZpNmnjNyqppZJy15QdOSrFjpAwLSINdMpbvghg5l7fNpEa26RKaprcVdERprQYNcwNsk/s400/Cinema-logo.jpg)
luni, 13 aprilie 2009
Almanah de mitocanie urbana
ALMANAH DE MITOCANIE URBANA
*****************************************************************
“Badaranul de Cinematograf” – Pelicula bipedo retardus
Posesor al unui IQ deloc ridicat, acest exemplar umbla in haita, insotit de cele mai multe ori de femeia platinata, eventual botoxata. Indiferent de filmul rulat, va avea intotdeauna de sorbit zgomotos din pahar sau de facut cate un comentariu interesant pentru cei din specia lui, enuntat cu voce tare. Se instiga reciproc, prin harjoneli si tipete ce definesc specia: “Pensionarii, cu fata la perete !”, “Bine baaaaah !”, sau “Arde-o frateee !!!”. Poate fi considerat, pe drept cuvant, fratele mai mic al “Taranului-de-Mall”, marturie stand telefonul lasat mereu deschis, la care raspunde din cand in cand cu “Baa, sunt la film si nu pot sa vorbesc, baaa !, el fiind, in mod evident, un personaj foarte important.
*****************************************************************
“Cocalarul de Trafic” – Musculo cocalarus
Deseori confundat cu “Melteanul-care-face-bilutze-la-stop”, “Cocalarul de Trafic” se evidentiaza prin agresivitatea sa excesiva, hormonii prost intrebuintati si gesturile sale ample cu unul din degetele membrelor sale superioare. Claxoneaza permanent, depaseste mereu randul de masini ce stau la stop, merge pe linia de tramvai, blocheaza intersectiile, elibereaza excesiv de multa saliva pe geamul masinii sale furate din Germania, vorbeste la mobil cat poate de tare si – normal – asculta la volum maxim manele. Are permanent cel putin un geam deschis. Deseori este confundat cu “Marlanul-de-Dorobanti”, dar, de dragul stiintei, noi si cercetatorii nostri am preferat sa il prezentam separat.
*****************************************************************
“Marlanul de Dorobanti” – Dorobantio Ostentativus
Il recunoasteti usor dupa masina ostentativa, ceafa groasa de meltean sau dupa maioul cu sclipici etalat pe Radu Beller, la o cafea cu o femela din specia “Pitipoanca-de-Companie”, pe care o detine, imbraca si dezbraca, el si toata haita sa. Muschii, lucrati gretos de atent, cele trei randuri de chei de pe masa, cele doua mobile batute in diamante, lasate cat mai la vedere, sunt numai cateva din semnele ce iti arata ca ai avut ghinionul sa dai peste un asemenea specimen. Spre deosebire de ruda sa nu foarte indepartata, “Badaranul-de-Cinematograf”, “Marlanul de Dorobanti” nu poseda curiozitatea necesara vizionarii unei intregi ore de film.
*****************************************************************
“Mitocanul de Birou” – Multinationalus Mitocanus
Versatil, mereu furisandu-se pe dupa copiatoare, acesta este cel mai putin vazut specimen din regnul mitocanilor. Foarte rar este prins cate un exemplar ratacit, si, chiar si acesta scapa basma curata, fiind un mitocan de exceptie. Cutiile goale de pizza lasate pe masa din bucataria firmei, farfuriile, tacamurile si canile de cafea nespalate, urmele din WC-ul companiei, darele de miros de transpiratie de pe holuri si scrumierele pline din salile de conferinta, sunt semnele care atesta ca “Mitocanul de birou” a trecut pe acolo.
****************************************************************
“Pitipoanca de companie” – Siliconatus Felina
Poate ca cea mai raspandita specie din fauna urbana, “Pitipoanca de companie” se distinge usor in peisaj, numele vorbind de la sine despre apucaturile speciei. Superficiala, stridenta si opulenta, ea se va afisa, intotdeauna, in dreapta unui “Marlan-de-Dorobanti” sau a unui “Taran-de-Mall”. Fiinte nocturne, de tip Club, poarta de-a lungul ziei, indifferent de conditiile atmosferice, ochelari de soare mari si negri pentru protectia ochilor. Aflate permanent in cautarea hranei, au in dotare genti mari si scumpe, de marca evidenta, necesare depozitarii acesteia. Sunt finite communicative, telefoanele mobile devenind de-a lungul vremii o prelungire fireasca a urechii. Le place sa apara la televizor, unde sa vorbeasca despre orice. Visul lor este ca macar o data in viata o cunoscuta revista de poze sa le publice fotografia si sa le laude pentru preturile exagerate ale vestmintelor si accesoriilor. Apelativul “Hai fata !” este, de departe, cel mai utilizat in comunicarea lor verbala.
*****************************************************************
“Taranul de Mall” – Mallus Homo Retardus
Il recunosti usor dupa maneaua care-l anunta ca este apelat pe telefonul mobil, dupa lantul gros de aur ce-i cuprinde grumazul, dupa gelul din cap si perciunii ingustati pana la ridicol sau dupa tricoul fake, cumparat din En Gross, pe care este scris gresit numele unui brand celebru. Ruda foarte apropiata cu “Badaranul-de-Cinematograf”, “Taranul de Mall” isi paraseste adapostul indeosebi seara, mai ales sambata si duminica, cu intreaga familie, pentru a se recrea, unde altundeva decat la… Mall. Mascul-Alfa, de felul lui, vorbeste tare, gesticuleaza mult, cele doua beri baute acasa fiind mai mult decat suficiente pentru a-l face remarcat.
- IMPORTANT ! -
Asemanarea tipologiilor prezentate aici cu realitatea este pur intamplatoare ! ea putand fi interpretata ca fiind una... subiectiva...
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhT-WJC1_fF10HsdVgWdosZUR5lm5QQZ5fRWbNPz7CjNuMJy-lpVNkfheRvb7ZuaQw-Q_41pQHSqSz2mEGO8WeYuCDCNE9YB1D2NtzzyqPrzrkkH-WxK_vff4A1CwBOq4F8XwVjFwIe2nU/s400/BadaranulDeCinematograf.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkpPTOYXQfIm5vQTm6QNHdFIw_pWrcY2OBpLhtpNH8-mBLG-Jkisv0VfRIrALa0n5A44IxSWn_MoqlCG90Nqq8tNt_pXOdKxURHzg-aCVIF3eDXoFN7m6peOvTBGTLYCBhKXZrIQWnEoA/s400/CocalarulDeTrafic.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpib4FuXQax-ZlgDo_pOcTRflQew90D_SOvWHrGsiUBVOVx4ZCtMk4ghGijH5BR3tv1tZnkXhMcyPYX9AwzvAqGEov8IA4ZyLyXYIq9wUg1MvbIWzntb83a139U0V54iIHrSnx1WS5Ey0/s400/MarlanulDeDorobanti.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghlWyxa74G4CERHGagNqxeDuAknfeedgP41bJGjeFLz1GznRPxV2w3HEFUpUy2v2WJPz7km8AelwWX72tNxzsqt-HIDPww8KiYWUx1JUSx1HIXPBRjGi_3RUABYh4wkbQRK-R-Qw7Whx4/s400/MitocanulDeBirou.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaGCUKluTjRSSfj5Xfc91n4vj8Ow6Vv1md4ShG5tAtuOjkB6oITf8-BIm7e4kSidNTt8rn5NgoJZ6wd1cPgG1chuyESpq1TkVDvB-WJs2_nGs2trKlvdOwQaqQWt6GdvdrE5hJzHgV_NA/s400/PitipoancaDeCompanie.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiH7BhnVqVHzhC0niRaliUWOLiTYkXKWZMqoQJ99AX2FU4Q2m_JE2oYd0xcOI9UaR-BOn_GsGEeT8J43qOiX1TwEjDzdtTOFZTBsHG4srfF5KqLwPQmRHVJwLIgUDkRZXegHEdODUQw47o/s400/TaranulDeMall.jpg)
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5OdQg4E1tNXNAwYZfT3xmI1qov4bnJbA5oWtoiSu7MYNVpYp0JXxy6zuahM2htojk4Pcq-rmjXPorifmC_tlNWXBaVmK5QYKYAEzVeYJ77Vfbnp0oMpTHE-Y0i-mt3xRiRN6JxM8v6q4/s400/mig007-signature.jpg)
duminică, 12 aprilie 2009
Duminica Floriilor
Duminca Floriilor
Sărbătoarea Floriilor ne aduce aminte de intrarea triumfală a lui Iisus în orasul Ierusalim. Este sărbătorită în fiecare an cu o săptămână înainte de Paste si se mai numeste Duminica Stâlpărilor.
După învierea minunată a lui Lazăr, căpeteniile iudeilor au luat hotărârea să-l omoare pe Iisus cu primul prilej care li se va ivi. Arhiereii si fariseii „dăduseră poruncă, că dacă va sti cineva unde este, să dea de veste ca să-L prindă”(Ioan 11;57). Această hotărâre nu este surprinzătoare deoarece ei îsi vedeau puterea si influenta subminate ( dacă Îl lăsăm asa toti vor crede în El... Ioan 11;48). Cel care ia hotărârea cum să fie rezolvată această problemă este arhiereul Caiafa: „mai de folos ne este să moară un om pentru popor, decât să piară întreg neamul”.(Ioan 11;50). Pentru că era arhiereu, Caiafa prin cuvintele sale a proorocit scopul jertfei lui Iisus – salvarea neamului omenesc.
După ce Iisus se întoarce din cetatea Efraim la prietenul său Lazăr, ia hotărârea să meargă la Ierusalim. Pe drumul spre Ierusalim, lângă muntele Măslinilor, Mântuitorul îi trimite pe doi dintre ucenicii săi să îi aducă din sat un mânz de asin pe care nu a mai stat nimeni. Acestia l-au găsit, după cum a spus Învătătorul lor: Mergeti în satul dinaintea voastră si, intrând în el, veti găsi un mânz legat pe care nimeni dintre oameni n-a sezut vreodată...(Luca 19;30).
Pentru a-si arăta pretuirea pe care o aveau pentru Iisus, oamenii asterneau în calea lui ramuri, si chiar hainele lor strigând: Osana!Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! ...Osana, Fiul lui David! Vestea venirii lui Iisus în Ierusalim s-a întins foarte repede, datorită faimei sale si a minunii extraordinare pe care o înfăptuise în urmă cu câteva zile si care îi pusese pe jar pe mai-marii iudeilor: toată cetatea s-a cutremurat (Matei 21;10-11)
Evident această primire i-a întărâtat si mai rău pe sinedristi care, supărati îl apostrofează pe Iisus zicându-I: Învătătorule, ceartă-ti ucenicii. Dar El le răspunde: Dacă vor tăcea acestia, pietrele vor striga! (Luca 20;39-40) Acest episod se repetă în templu când copii îi adresează aceleasi urale, spre disperarea arhiereilor si cărturarilor (Matei 21;15-16).
Următorul lucru inedit pe care îl săvârseste Hristos este alungarea negutătorilor care pângăreau templul lui Dumnezeu: Casa mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceti pesteră de tâlhari! (Matei 21;12-13). Înlăturând această cutumă, arhiereii si cărturarii îsi văd amenintate acum, după putere si pozitie, si veniturile (deloc neglijabile).
După alungarea „tâlharilor” din templu, Iisus a săvârsit o serie de minuni vindecând oameni orbi si schiopi. În tot acest timp arhiereii si cărturarii unelteau fără succes să-L prindă pe Iisus: Arhiereii si cărturarii si fruntasii poporului căutau să-L piardă. Si nu găseau ce să-I facă, deoarece tot poporul se tinea după El, ascultându-L (Luca 19;47-48).
Din relatarea evenimentelor de mai sus vedem cum actiunea se desfăsoară pe două planuri: Unul în care sunt prezentati oamenii ce se bucură de prezenta Mântuitorului în mijlocul lor, de cuvintele si de minunile pe care le înfăptuia. Si un altul ocult format din mai-marii evreilor care urmăreau stoparea „furtunii” iscate de Iisus între iudei prin cel mai brutal mod posibil: omorârea lui Iisus.
Tuturor celor ce poarta numele de Florin si derivatele sale le doresc sincer: La Multi ani ! Sanatate ! Prosperitate, Bucurii si Implinirea tuturor Dorintelor !
mig007
Abonați-vă la:
Postări (Atom)